1. Evenimentul zilei, Ediţia de Transilvania
Clujenii văzuţi de clujeni
22 iunie 2006
Mădălina Prundea

Relaţiile interetnice au înregistrat o evoluţie pozitivă după plecarea lui Gheorghe Funar din fruntea oraşului.
Românii şi maghiarii din Cluj-Napoca se percep reciproc ca fiind, în primul rând, harnici, în timp ce ambele comunităţi îi consideră pe romi leneşi. Aceasta este una din concluziile studiului "Clujul multicultural", lansat ieri de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (CRDE) din Cluj-Napoca.
Sondajul urmăreşte opţiunile întregii populaţii a municipiului Cluj-Napoca, în paralel cu cele ale minorităţii etnice cea mai numeroasă, maghiarii.
Romii, percepuţi negativ atât de români cât şi de maghiari
Stereotipurile privitoare la comunităţile etnice, precum şi relaţiile dintre acestea sunt în general pozitive. Potrivit studiului, eşantionul reprezentativ al cetăţenilor municipiului Cluj-Napoca, îi consideră pe minoritarii maghiari, în ordine descrescătoare a frecvenţei, harnici (15,6%), uniţi (9,2%) şi buni (7,3%), şi în proporţie mai mica corecti (2,6%), seriosi (2,6%) şi sociabili (2,4%).
În acelaşi timp, eşantionul reprezentativ al maghiarilor îi consideră pe români harnici (10,3%), uniţi (7,4%) şi prietenoşi (4,8%), dar şi leneşi (2,9%) sau încrezuţi (2,65).
Atât clujenii luaţi la un loc cât şi doar clujenii maghiari consideră că principala caracteristică a minoritarilor romi este lenea (17,4%, respectiv 11%), urmată de hoţie (10,3%, respectiv 6,1%). Murdăria este a treia caracteristică a romilor percepută de toţi clujenii (5,3%), în timp ce comunitatea maghiară a indicat pe acest loc hărnicia ( 5,3%).
"Aceste stereotipuri relevă un mediu relativ pozitiv de relaţionare la nivel interetnic", a explicat Monica Căluşer, expert al CRDE şi coordonatorul proiectului. Relaţiile sunt "bune" spre "excelente" între români şi maghiari, şi de nivel mediu, între români şi romi, respectiv maghiari şi romi, a mai spus Căluşer.
Trei soluţii pentru politici publice
Pe lângă stereotipii şi relaţiile interetnice, studiul s-a axat şi pe propunerile de soluţii, venite din partea respondenţilor, privitoare la îmbunătăţirea politicilor publice care privesc diversitatea etnică.
Astfel, potrivit Monicăi Căluşer, principalele trei soluţii avansate de clujeni sunt: creşterea gradului de colaborare între grupuri, creşterea rolului educaţiei ca mijloc de promovare a diversităţii şi schimbarea mentalităţilor.
În ceea ce priveşte respectarea drepturilor minoritarilor, clujenii în ansamblu consideră în mare proporţie că acestea sunt "deplin respectate", în timp ce maghiarii le percep numai "parţial respectate".
Trend pozitiv după Funar
Ceea ce reiese din compararea acestui studiu şi barometrul relaţiilor interetnice apărut în 2002 este o detensionare a acestora. "Nu are rost să ne ascundem după deget. Există o evoluţie, o schimbare a atmosferei, un trend pozitiv care reflectă şi trecerea de la epoca Funar la altceva", a explicat Salat Levente, preşedintele executiv al CRDE.
Potrivit acestuia, o altă explicaţie a acestui fenomen este şi asumarea de către Emil Boc a statutului de oraş multicultural, care reprezintă un mesaj încurajator pentru minoritari.
Etapa următoare a proiectului este elaborarea unui raport de analiză detaliat, care va fi comentat de partenerii internaţionali şi care va conduce la întocmirea unor recomandări strategice pentru valorificarea potenţialului multicultural al oraşului.
De altfel, CRDE a fost cooptat de municipalitate pentru elaborarea acestui subcapitol din cadrul strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. "Sper că va deveni un oraş multicultural şi cred că va deveni în curând", a subliniat preşedintele executiv al CRDE.
Studiul a fost realizat în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca, la invitaţia şi cu finanţarea fundaţiei germane Friedrich Ebert Stiftung, care doreşte să realizeze o monitorizare a relaţiilor interetnice în ţările Europei de Sud-Est, pe baza unui instrument unitar care s-a dovedit de succes în ţările nordice.
Discriminare închipuită
În studiul elaborat de CRDE, eşantionul reprezentativ de maghiari consideră, în proporţie de 27 la sută, că în Cluj-Napoca există o discriminare a membrilor minorităţilor în ceea ce priveşte obţinerea unui loc de muncă. Pe de altă parte, populaţia în ansamblu este de aceeaşi părere numai în proporţie de 14 la sută.
 "La acest capitol, este vorba mai mult de o raportare tipic minoritară, o frustrare şi o stare de spirit. Membrii unei culturi dominante sunt net avantajaţi, fapt care se regăseşte la nivelul opiniei publice, însă nu reflecta neaparat realitatea", a explicat Salat Levente, preşedintele executiv al CRDE.
Acest argument este întărit şi de faptul că, la întrebarea privind cazuri concrete de discriminare cunoscute, procentul iniţial a scăzut.
Integrare mai bună
11 la sută din toţi clujenii, respectiv 23 la sută din maghiari consideră că există discriminare în ceea ce priveşte accesul la educaţie.
În acelaşi timp, accesul la educaţie în limba maternă este sugestia care deţine cel mai mare procent în ambele eşantioane, cu scopul îmbunătăţirii situaţiei în domeniul drepturilor minorităţilor.
"Populaţia consideră că o mai mare integrare a minoritarilor începe de la şcoală, prin învăţământ în limba maternă, în timp ce maghiarii, mai acut implicaţi, văd multe alte modalităţi, faţă de educaţie", a explicat Cosmin Marian, expert CRDE. Alte soluţii sunt utilizarea limbii materne în administraţie, respectarea legilor şi toleranţa.

=========================================================

2. Hotnews
Sondaj de opinie despre percepţia asupra diversităţii etnice
Pentru români, ungurii sunt harnici şi uniţi, iar rromii, leneşi şi hoţi
Marian Chiriac

Românii, ca şi maghiarii, declară în proporţie de 88 la sută că se înţeleg bine sau foarte bine cu oameni aparţinând unui alt grup etnic.
Maghiarii şi românii din Cluj au aceeaşi cotă de încredere (cca 71%) în persoane de religie diferită sau în persoane de etnie diferită (cca 58-60%).
În schimb, relaţiile dintre maghiari şi români sunt văzute ca fiind mai proaste de către maghiari decât de întreg eşantionul reprezentativ pentru Cluj. O aceeaşi situaţie este întâlnită şi în ceea ce priveşte relaţiile dintre români şi rromi, în timp ce relaţiile dintre maghiari şi rromi sunt privite ca fiind ceva mai bune.
Totuşi, percepţia asupra diferitelor grupuri etnice din Cluj este la extreme. Asta pentru că românii cred despre maghiari că sunt, în ordine, mai întâi harnici (opinie împărtăşită de 15,6% dintre repondenţi), uniţi (9,2%), buni (7,3%), gospodari (6,4%) sau şovini (3,8%).
Pe de altă parte, maghiarii cred despre români că aceştia sunt harnici (10,3%), uniţi (7,4%), prietenoşi (4,8%), cumsecade (4,8%), leneşi (2,9%).
În schimb, modul în care sunt văzuţi etnicii rromi este mai curând negativ. Astfel, românii cred despre rromi că aceştia sunt leneşi (17,4% dintre respondenţi), hoţi (10,3%), murdari (5,3%), răi (4,6%), şmecheri (2,5%). Maghiarii îi văd pe rromi la modul următor: leneşi (11%), hoţi (6,1%), harnici (5,3%), punctuali (4,5%), mincinoşi (3,7%).
În ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor din oraşul Cluj, opiniile românilor şi maghiarilor diferă semnificativ. Majoritatea clujenilor – 57,4% – crede că acestea sunt respectate (românii din Cluj în proporţie mai mare chiar – 63%), în timp ce maghiarii care consideră acelaşi lucru sunt mai puţini - 22,3%.
Surprinde proporţia extrem de mare a clujenilor care nu ştiu de ce anume ar trebui să se preocupe autorităţile locale când e vorba de protejarea şi promovarea drepturilor minorităţilor. Astfel, 54,3% dintre clujeni şi 68,5% dintre maghiarii din Cluj nu au răspuns la această întrebare.
Restul consideră că în acest caz e vorba de asigurarea învăţământului în limba maternă, utilizarea limbii materne în administraţie sau acces la cultură.
Clujenii – inclusiv maghiarii – mai cred, în procente destul de mari, că situaţia minoritatilor s-a schimbat în bine în ultimii ani. Doar 5,6% dintre maghiari şi 4,2% dintre români cred că s-a schimbat în rău.
Dacă cei mai mulţi dintre clujeni nu cunosc personal cazuri în care drepturile unei persoane minoritare au fost încălcate, ar cere totuşi ajutor în legătură cu o problemă legată de drepturile minorităţilor în următoarele cazuri: obţinerea unui loc de muncă (42% dintre clujeni, 36,5% dintre maghiari), acces la informaţie (13,1% - 14,8%), ajutor juridic (9,7% – 17,5%) etc.
Oamenii nu au aproape deloc încredere în faptul că administraţia locală ar fi de ajutor în ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, iar prima instituţie alertată în caz de nevoie ar fi poliţia şi abia apoi organizaţiile administraţiei locale sau o instituţie internaţională.
Chiar dacă în proporţie covârşitoare nu au apelat la vreo organizaţie internaţională pentru ajutor, clujenii cunosc totuşi cel mai mult că de acest lucru se ocupă, în ordine, Comitetul Helsinki, Uniunea Europeană şi OSCE. Procentele notorietăţii sunt ceva mai mari în cazul maghiarilor.
O bună parte dintre clujeni (în procente de cca 10–20%), şi mai ales etnicii maghiari, consideră că încă există discriminare privind accesul la un loc de muncă, accesul la educaţie.
Clujenii au o opinie destul de bună în ce priveşte rolul presei în promovarea toleranţei şi a pluralismului multicultural (astfel, 65,5% dintre clujeni şi 58,5% dintre maghiari cred acest lucru), chiar dacă tot ei spun că nu au prea întâlnit relatări despre cazuri în care administraţia locală a susţinut sau a violat drepturile minorităţilor.
Negative sunt însă opiniile în ce priveşte modul în care presa ar prezenta situaţia minorităţilor. În timp ce destul de mulţi români (48%) cred că presa e obiectivă, maghiarii sunt nemulţumiţi, 53% dintre ei considerând că mass media nu prea sunt obiective sau chiar distorsionează.
Datele de mai sus sunt cuprinse în sondajul de opinie “Clujul multicultural. Cercetare asupra relaţiilor interetnice”, realizat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală şi Primăria municipiului Cluj-Napoca.
Sondajul se bazează pe un set de întrebări adresat românilor şi respectiv maghiarilor din Cluj. Procentul maghiarilor în eşantionul reprezentativ la nivelul oraşului a fost de 18,7%.

=================================================================

3. Monitorul de Cluj
Clujul multicultural

În ultimii ani, relaţiile dintre etniile clujene s-au îmbunăţătit, relevă un studiu dat publicităţii ieri de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
Aproape 60% dintre clujenii de etnie română sunt de părere că drepturile minorităţilor sunt respectate pe deplin, în vreme ce jumătate dintre cei de minoritate maghiară consideră că acestea sunt doar parţial respectate. 51,7% dintre clujeni nu au încredere în oamenii întâlniţi pe
stradă, însă susţin că au multă încredere în cei de altă etnie decât a lor. Maghiarii îi considera pe români harnici (28% dintre cei chestionaţi), uniţi (20%), iar pe romi leneşi (49%) şi hoţi (29%).
Învăţământul în limba maternă este considerat ca reprezentând principala facilitate oferită autorităţilor clujene pentru protejarea şi promovarea drepturilor minorităţilor. Acestea sunt câteva din rezultatele sondajului de opinie "Clujul multicultural. Cercetare asupra relaţiilor interetnice", realizat de către Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (CRDE) în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în cadrul unui proiect mai amplu, "Monitorizarea drepturilor minorităţilor la nivel local în Cluj-Napoca". Proiectul este susţinut financiar de Fundatia germană "Friedrich Ebert" şi doreşe promovarea multiculturalismului la nivel local prin anumite politici
publice.
Cercetarea a fost realizată la nivelul cetăţenilor prin intermediul sondajului mai sus amintit în perioada 8–20 mai 2006, sub coordonarea lui Cosmin Marian şi Monica Căluşer, experţi CRDE. Sondajul urmăreşte preferinţele populaţiei clujene în paralel cu cele ale minorităţii majoritare, cea maghiară.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ pentru populatia adultă neinstituţionalizată a municipiului Cluj-Napoca şi pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia de etnie maghiară.
(Silviu SUCIU)