Drepturile minorităților în practică
 
Program încheiat
Proiectul a urmărit monitorizarea și susținerea măsurilor luate de autoritățile române pentru a răspunde recomandărilor făcute de UE cu privire la situația minorităților.

 
 

Coordonator proiect:
Mariana Sălăgean

Perioada de implementare:
2006–2007

Acoperire geografică:
România

Finanțator:
Fundația King Baudouin – finanțator principal
Partnership Beyond Borders, East East Program – finanțator workshop regional
Fundația Friedrich Ebert – finanțator workshop regional

Aderarea la Uniunea Europeană nu a adus cu sine continuarea, așa cum era de așteptat, a măsurilor și dorinței autorităților de a adresa problemele minorităților. Ultimele două rapoarte de monitorizare a accesului României la UE (mai și septembrie 2006) subliniau faptul că România mai are încă multe de făcut în privința combaterii discriminării, rasismului, xenofobiei și intoleranței, a îmbunătățirii situației romilor, dar și referitor la adoptarea legii Minorităților Naționale.
Ca urmare, proiectul a urmărit monitorizarea și susținerea măsurilor luate de autoritățile române pentru a răspunde recomandărilor făcute de UE cu privire la situația minorităților.

Obiectivele proiectului s-au concentrat pe aducerea în discuție a situației romilor din România și a modului în care autoritățile române răspund recomandărilor UE privind îmbunătățirea situației acestei etnii, monitorizarea planului de implementare și a măsurilor dezvoltate de Guvernul României cu privire la calendarul de implementare al Strategiei de Îmbunătățire a Situației Romilor, susținerea procesului de reformă în instituțiile care sunt desemnate să susțină și să aplice legislația antidiscriminare, readucerea pe agenda publică a discuțiilor referitoare la Legea Minorităților Naționale, dar și dezvoltarea capacităților la nivelul administrației cu privire la acomodarea diversității la nivel local.

 Grupuri țintă:
 Instituții publice: Departamentul pentru Relații Interetnice, Agenția Națională pentru Romi, Inspectoratul General al Poliției, Instituțiile Europene, Administrația Publică Locală (nivel local și județean);
 ONG-uri care activează în domeniul relațiilor interetnice, precum și ONG-uri ale minorităților etnice, organizații internaționale;
 Media locală și națională;
 Opinia publică și membrii minorităților etnice.

În cadrul proiectului au fost realizate două rapoarte de monitorizare, unul ce examina câteva dimensiuni ale efortului României de a îmbunătăți situația romilor, celălalt a urmărit să creeze o imagine asupra eforturilor României de a combate discriminarea, rasismul, xenofobia și intoleranța.

Raportul Măsuri privind discriminarea, xenofobia, rasismul și intoleranța în spațiul public românesc a surprins eforturile legislative și instituționale în combaterea discriminării, a analizat activitatea Consiliului pentru Combaterea Discriminării, precum și inițiativele legislative de modificare și completare a cadrului legal de combatere a discriminării. S-a oprit de asemenea și asupra relației dintre poliție și comunitățile de romi, un alt subiect aflat mereu în atenția forurilor europene, precum și asupra manifestărilor rasiste, xenofobe de pe stadioanele românești.

Raportul Se poate ieși din impas? Inventar de probleme și soluții privind situația romilor din România și-a propus să identifice principalele probleme legate de situația comunității roma, să treacă în revistă modalitățile prin care s-a încercat, dar nu întotdeauna reușit rezolvarea acestora, pentru a încheia cu o serie de recomandări. Una din concluziile autorilor raportului (Marian Chiriac și Alina Constantinescu) este că rezolvarea problemelor minorității roma este un proiect complex, schițat în mare, dar căruia pare să îi lipsească viziunea și ale cărui rezultate întârzie să apară. Pentru rezolvarea situației este nevoie de voință politică, iar acest lucru se face în primul rând prin coerența politicilor publice și prin alocarea de suficiente resurse pentru implementarea lor.

Sesiunile de instruire dezvoltate pentru reprezentanții autorităților locale din regiunea de dezvoltare N-V au fost organizate în colaborare cu Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administrația Publică Locală Cluj și au urmărit conștientizarea reprezentanților autorităților cu privire la problematica diversității și asigurarea unor instrumente de acomodare a acesteia. Cele trei sesiuni de formare organizate au inclus o prezentare a diversității etnoculturale din România, a instrumentelor legale pe care autoritățile le au la dispoziție la nivel local, cu accent pe ne- discriminare. La cererea participanților, ultima sesiune de instruire s-a orientat asupra managementului conflictelor în comunități multietnice și asupra unor metode de a le soluționa.

Dezbaterile publice referitoare la Proiectul de lege a Statutului Minorităților Naționale propuse în cadrul proiectului s-au transformat într-un eveniment de o mai mare anvergură, grație suportului financiar primit din partea programului East East – Partnerships Beyond Borders al Open Society Institute și al Fundației Friedrich Ebert Stiftung. Workshopul organizat la mijlocul lunii octombrie a permis lărgirea cadrului și tematicii discuțiilor, materialele prezentate acoperind modele și exemple din regiune, dar și din vestul Europei, țări în care au fost dezvoltate o serie de instrumente de acomodare a diversității la nivel local. La workshop au participat politicieni, experți, membrii ai unor organizații neguvernamentale din Macedonia, Croația, România și Serbia.

Activitățile proiectului au adus pe agenda publică subiecte importante legate de situația minorităților în România, urmărind modul în care autoritățile române au urmărit îndeplinirea obligațiilor și responsabilităților asumate înaintea aderării la UE.


© CRDE 2002
TIPĂRIRE   ÎNCHIDE