Care sunt percepțiile și preferințele membrilor majorității, precum și ale membrilor din grupurile etnice minoritare asupra drepturilor lingvistice, educaționale, de reprezentare politică, autonomie și simboluri naționale?În ce mod percepțiile asupra rolurilor și drepturile grupurilor etnice, cel majoritar și cele minoritare, sunt parte a unor mecanisme cauzale ce influențează politici publice?
Există o relație între diversitatea etnică și ritmul de transformare al societății, în particular, capacitatea de acțiune colectivă, adică nivelul de "capital social", folosind un termen de curând impus în științele sociale? Care a fost dinamica acestor procese pe parcursul ultimilor ani?
O perspectivă asupra climatului interetnic din România*
Care sunt percepțiile și preferințele membrilor majorității, precum și ale membrilor din grupurile etnice minoritare asupra drepturilor lingvistice, educaționale, de reprezentare politică, autonomie și simboluri naționale? În ce mod percepțiile asupra rolurilor și drepturile grupurilor etnice, cel majoritar și cele minoritare, sunt parte a unor mecanisme cauzale ce influențează politici publice? Există o relație între diversitatea etnică și ritmul de transformare al societății, în particular, capacitatea de acțiune colectivă, adică nivelul de "capital social", folosind un termen de curând impus în științele sociale? Care a fost dinamica acestor procese pe parcursul ultimilor ani?
Nu este ușor de aflat care sunt răspunsurile la aceste întrebări. Există însă o sursă remarcabilă de informații, pentru cazul României, care oferă informații detaliate despre atitudinile, percepțiile, cunoștințele pe care etnia majoritară și două dintre etniile minoritare le au despre sine și față de ceilalți. La inițiativa Asociației de prietenie Korunk și ulterior a Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală au fost realizate studiile Barometrul Relațiilor Etnice (BARE), edițiile 1994-1996, respectiv 2000, 2001 și 2002, constând în sondaje reprezentative pentru populația adultă a României, corpul principal al chestionarelor fiind, în linii mari, păstrat în intenția unor posibile analize diacronice.
Contribuțiile din acest volum ilustrează potențialul pe care îl au datele BARE în a oferi răspunsuri privind relațiile complexe dintre atributele etnice dintr-o societate și procesele de democratizare.
Volumul – având 176 de pagini și un tiraj de 500 de exemplare – poate fi achiziționat în librăriile Polirom din România, precum și la sediul din Cluj al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
*Barometrul relațiilor etnice 1994-2002. O perspectivă asupra climatului interetnic din România, volum editat de Gabriel BĂDESCU, Mircea KIVU și Monica ROBOTIN, Cluj, Edit. CRDE, 2005, 176 p., ISBN 973-86239-4-4.
Cuprins; Notă asupra ediției; Prefață Monica Robotin: Stat și identitate etnică în România. O incursiune în percepțiile majorității și minorităților asupra acestei relații Alexandru F. Voicu: Percepția subiectivă a calității de cetățean român Aurora Liiceanu: Alteritate etnică și imaginar colectiv Raluca Soreanu: Autodefinire și heterodefinire a românilor și maghiarilor din România. O analiză empirică a stereotipurilor etnice și a fundamentelor diferite de definire a identității etnice Ioana Paul, Mirela Tudoran, Luiza Chilariu: Românii și maghiarii. Reprezentări in-group, out-group în cazul grupurilor etnice din România Adrian Netedu, Cristina Drăguș: O realitate socială multietnică. Cazul comunei Mihail Kogălniceanu - Constanța Dragoș Dragoman: Capital social și relații interetnice. Toleranță, încredere și cooperare în comunități multietnice Levente Salat: Perspectivele minorității maghiare din România în lumina studiilor elaborate pe baza rezultatelor barometrului relațiilor etnice, edițiile 1994-1996 și 2000-2002
Întregul volum, fără copertă Întregul volum, inclusiv coperta
