CAUTĂ:
 Extremismul de dreapta în România

Gabriel Andreescu: Extremismul de dreapta în România*

Cartea conține în total opt capitole și două anexe, precum și un indice. Volumul începe cu un Argument, urmat de Capitolul I, care definește termenul “extremism”, explicând că alegerea unui anumit “concept al extremismului” este definit de capacitatea de a acoperi cele mai grave amenințări la adresa stabilității unei țări. Capitolul II prezintă ideologiile, discursurile și asociațiile extremiste din România. În Capitolul III cititorul află despre principalele forțe extremiste din România, cu precădere despre Vatra Românească, Partidul România Mare și atentatul de lovitură de stat din 1999. Tendințele extremiste din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, precum și legăturile pe care aceasta le are cu clasa politică, legionarismul și armata sunt detaliate în Capitolul IV.

În continuare, autorul prezintă legile și instituțiile din România care combat (sau ar avea rolul de a combate) extremismul, sistemul anti-discriminator, ratificarea legislației internaționale relevante din domeniu, maniera în care normele sunt aplicate în România. În Capitolul VI, se prezintă acei factori care încurajează extremismul în România, cum ar fi faptul că România este un „stat slab”, neîncrederea populației în instituțiile democrației, lipsa de transparență, sărăcia și corupția.

În capitolul următor, autorul prezintă acele forțe politice românești care se opun extremismului, pe lângă participarea României la viața internațională, ceea ce este un factor major de limitare a tendințelor extremiste. Concluziile autorului se regăsesc în Capitolul VIII. Ele sunt discutate din mai multe perspective (legislative, stat de drept, politici publice, precum și atitudinea comunității internaționale).

Anexa 1 prezintă Serviciul Român de Informații (SRI) care – după părerea autorului – promovează ultranaționalismul. Anexa se axează pe rapoartele SRI, felul în care extremismul se manifestă în aceste rapoarte, precum și pe o evaluare a raportului elaborat de Comisia de Control a SRI. În Anexa 2 se discută o gamă largă de probleme, cum ar fi Ordonanța de Urgență nr. 31, compararea cu alte legi, cultul personalității și reglementările referitoare la spațiul public, limbajul urii și negaționismul, precum și nevoia de a avea o lege anti-negaționistă în țările foste comuniste. Indexul, care încheie volumul, include o listă de nume de persoane, instituții și documente relevante.

Membru al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki, Gabriel Andreescu face parte, în mod cert, din rândul celor mai îndreptățite persoane care să abordeze gama largă de chestiuni delicate discutate în această carte.

Volumul, disponibil și în limba engleză, poate fi achiziționat în librăriile Polirom și la sediul din Cluj al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.

*Extremismul de dreapta în România, Gabriel Andreescu, Cluj, Editura CRDE, 2003, 126 p., ISBN 973-85738-8-2.

 Cuprins; Argument
Capitolul I: Sensul termenului "extremism"
Capitolul II: Ideologii, discursuri, asocieri extremiste
Capitolul III: Principalele forțe extremiste
Capitolul IV: Tendințele extremiste din Biserica Ortodoxă Română
Capitolul V: Legislația și instituțiile relevante pentru combaterea manifestărilor extremiste
Capitolul VI: Factori care încurajează extremismul
Capitolul VII: Forțe care se opun extremismului în România
Capitolul VIII: Concluzii
Anexa 1
Anexa 2
Indice

Întregul volum

 
 
© 2002 CRDE
ACTUALIZAT: 17-12-2018